04-09-2013, 04:03 PM
Este deja extrem de cunoscută inconsecvenţa libidoului în general şi cu atât mai mult în cazul femeilor: dorinţele sexuale ale unei femei oscilează de la perioade la perioade, fiind intense sau aproape inexistente în funcţie de schimbări majore (începutul sau sfârşitul unei relaţii, sarcină, menopauză) sau în strânsă legătură cu starea de sănătate. Inclus în marele proces al "sarcinii" şi în "subcategoria naştere", momentul alăptării poate fi un amortizor al vieţii sexuale...
Şi pentru că numai înţelegând mecanismul tuturor lucrurilor care ne afectează putem să le rezolvăm sau putem să ni le asumăm (adaptându-ne), începem săptămâna prin a elucida contractul emoţional dintre alăptare şi libidou. Primordial pentru femeile care trec prin astfel de perioade cât şi pentru cele care vor trece în viitorul apropiat, dar cu atât mai necesar pentru bărbaţii care trebuie realmente să le sprijine.
Explicaţia medicală este relativ simplă: în timpul alăptării femeile sunt invadate de o mulţime de schimbări naturale: la nivel psihologic, fiziologic, hormonal. Iar ea e una singură în faţa lor, mai mult sau mai puţin pregătită. Multe femei îşi mărturisesc drama şi cer ajutor de orice tip, îmsă tot multe acceptă tăcerea ca pe o pedeapsă bine meritată. În medie, un cuplu din 4 recunoaşte că libidoul dispare după naştere.
Medicii spun că totul ar trebui să revină la normal în maxim 6 luni, dar cele mai multe femei trăiesc perioade mult mai lungi de stres generat de lipsa libidoului, dispariţia atracţiei faţă de partenerul lor care aşteaptă şi tot aşteaptă atenţia ce i se cuvine.
Schimbările fizice
Când corpul unei femei se modifică, atracţia sexuală a unei femei se schimbă, de asemenea. Un exemplu mic, dar relevant poate fi cel legat de modificările sânilor; în imediata perioadă de după naştere sânii au tendinţa naturală de a se mări, devenind mai fermi – ei sunt plini de lapte. Un aspect pozitiv care creşte încrederea femeii şi sporeşte libidoul...din păcate pe temen scurt. Pe măsură ce procesul alăptării se desfăşoară, femeile se confruntă cu schimbări negative: sânii devin mai moi, mai lăsaţi, inevitabil cu vergeturi. Şi oricât de fericiţi sunt cei doi părinţi, apetitul sexual reacţionează ca şi cum ar fi nemulţumit, neatrăgător.
Apoi, cantitatea de lapte ce apare brusc după naştere are consecinţe directe asupra sânilor, oferindu-le sensibilitate cu precădere în jurul mameloanelor. Actul sexual va fi pentru ei mai degrabă dureros, iar femeia nu îi va mai percepe ca pe nişte organe sexuale. De aceea va simţi o uşoară repulsie atunci când va fi mângâiată.
Mai mult, în timpul partidei de sex, se poate scurge lapte din sâni, acţiune intensificată în momentul orgasmului. Ceea ce nu este deloc plăcut pentru unele cupluri, deşi pentru altele poate fi un stimul sexual.
Specialiştii recomandă un repaos sexual de circa 6 săptămâni după naştere pentru a-i oferi organismului timp să se refacă.
Impactul psihologic
Perioada alăptării coincide cu una dintre cele mai obositoare perioade din viaţa unei femei - grija faţă de modificările corpului, stresul provenit din dorinţa de a îngriji corespunzător nou-născutul şi, pentru o parte dintre mămici, obsesia de a alăpta exclusiv deşi, uneori, nu reuşesc, sunt de fapt factori psihologici care duc la stări de apatie, anxietate, depresie, nefericire. Iar libidoul nu face faţă unui astfel de impact psihologic.
De asemenea, apare confuzia emoţională privind percepţia a ceea ce nu demult reprezenta semn al feminităţii, senzualităţii şi sexualităţii feminine: sânii care acum sunt liantul dintre mămică şi copil.
Mămica nu mai este disponibilă din punctul de vedere sexual, ea simte că trebuie să-şi îndrepte toată atenţia asupra copilului care are nevoie continuă de sprijinul ei. Are nevoie de spaţiu care să-i permită dezvoltarea noului ei statut, iar bărbatul din păcate nu mai este uşor acceptat în această etapă de evoluţie ce o vizează strict pe ea.
Tot la nivel psihologic - dar doar primele luni ale alăptării - coincide cu teama faţă de durerea fizică.
Activitatea hormonală din timpul alăptării...
este renumită pentru scăderea nivelului de estrogen şi progesteron din sânge, o scădere simptomatică.
Şi, ca într-un sistem de păpuşi matrioska, apar alte şi alte efecte secundare: subţierea pereţilor vaginali, diminuarea lubrifierii vaginale, act sexual neplăcut, jenant.
Schimbările hormonale controlează moralul care la rândul lui controlează libidoul care inevitabil va scădea. În acelaşi timp, alăptarea declanşează secreţia altor hormoni cum ar fi: prolactina, hormonul responsabil de producţia de lapte şi care favorizează ataşamentul mamei de bebeluş, si oxitocina - care favorizeaza dragostea. Dragostea care este acum îndreptată aproape în exclusivitate către copil, iubitul fiind neglijat de cele mai multe femei devenite mămici.
Însă, există şi cazuri fericite când femeile trăiesc schimbarea hormonală total opus: lubrifierea vaginală se accentuează şi se impune o stare generală de fericire comparabilă cu starea de orgasm.
Aceşti hormoni, la intensitate maximă după naştere, trec printr-un proces descendent începând cu momentul în care alăptarea este încheiată, ulterior nemaiavând puterea să influenţeze viaţa sexuală a cuplului.
Şi pentru că numai înţelegând mecanismul tuturor lucrurilor care ne afectează putem să le rezolvăm sau putem să ni le asumăm (adaptându-ne), începem săptămâna prin a elucida contractul emoţional dintre alăptare şi libidou. Primordial pentru femeile care trec prin astfel de perioade cât şi pentru cele care vor trece în viitorul apropiat, dar cu atât mai necesar pentru bărbaţii care trebuie realmente să le sprijine.
Explicaţia medicală este relativ simplă: în timpul alăptării femeile sunt invadate de o mulţime de schimbări naturale: la nivel psihologic, fiziologic, hormonal. Iar ea e una singură în faţa lor, mai mult sau mai puţin pregătită. Multe femei îşi mărturisesc drama şi cer ajutor de orice tip, îmsă tot multe acceptă tăcerea ca pe o pedeapsă bine meritată. În medie, un cuplu din 4 recunoaşte că libidoul dispare după naştere.
Medicii spun că totul ar trebui să revină la normal în maxim 6 luni, dar cele mai multe femei trăiesc perioade mult mai lungi de stres generat de lipsa libidoului, dispariţia atracţiei faţă de partenerul lor care aşteaptă şi tot aşteaptă atenţia ce i se cuvine.
Schimbările fizice
Când corpul unei femei se modifică, atracţia sexuală a unei femei se schimbă, de asemenea. Un exemplu mic, dar relevant poate fi cel legat de modificările sânilor; în imediata perioadă de după naştere sânii au tendinţa naturală de a se mări, devenind mai fermi – ei sunt plini de lapte. Un aspect pozitiv care creşte încrederea femeii şi sporeşte libidoul...din păcate pe temen scurt. Pe măsură ce procesul alăptării se desfăşoară, femeile se confruntă cu schimbări negative: sânii devin mai moi, mai lăsaţi, inevitabil cu vergeturi. Şi oricât de fericiţi sunt cei doi părinţi, apetitul sexual reacţionează ca şi cum ar fi nemulţumit, neatrăgător.
Apoi, cantitatea de lapte ce apare brusc după naştere are consecinţe directe asupra sânilor, oferindu-le sensibilitate cu precădere în jurul mameloanelor. Actul sexual va fi pentru ei mai degrabă dureros, iar femeia nu îi va mai percepe ca pe nişte organe sexuale. De aceea va simţi o uşoară repulsie atunci când va fi mângâiată.
Mai mult, în timpul partidei de sex, se poate scurge lapte din sâni, acţiune intensificată în momentul orgasmului. Ceea ce nu este deloc plăcut pentru unele cupluri, deşi pentru altele poate fi un stimul sexual.
Specialiştii recomandă un repaos sexual de circa 6 săptămâni după naştere pentru a-i oferi organismului timp să se refacă.
Impactul psihologic
Perioada alăptării coincide cu una dintre cele mai obositoare perioade din viaţa unei femei - grija faţă de modificările corpului, stresul provenit din dorinţa de a îngriji corespunzător nou-născutul şi, pentru o parte dintre mămici, obsesia de a alăpta exclusiv deşi, uneori, nu reuşesc, sunt de fapt factori psihologici care duc la stări de apatie, anxietate, depresie, nefericire. Iar libidoul nu face faţă unui astfel de impact psihologic.
De asemenea, apare confuzia emoţională privind percepţia a ceea ce nu demult reprezenta semn al feminităţii, senzualităţii şi sexualităţii feminine: sânii care acum sunt liantul dintre mămică şi copil.
Mămica nu mai este disponibilă din punctul de vedere sexual, ea simte că trebuie să-şi îndrepte toată atenţia asupra copilului care are nevoie continuă de sprijinul ei. Are nevoie de spaţiu care să-i permită dezvoltarea noului ei statut, iar bărbatul din păcate nu mai este uşor acceptat în această etapă de evoluţie ce o vizează strict pe ea.
Tot la nivel psihologic - dar doar primele luni ale alăptării - coincide cu teama faţă de durerea fizică.
Activitatea hormonală din timpul alăptării...
este renumită pentru scăderea nivelului de estrogen şi progesteron din sânge, o scădere simptomatică.
Şi, ca într-un sistem de păpuşi matrioska, apar alte şi alte efecte secundare: subţierea pereţilor vaginali, diminuarea lubrifierii vaginale, act sexual neplăcut, jenant.
Schimbările hormonale controlează moralul care la rândul lui controlează libidoul care inevitabil va scădea. În acelaşi timp, alăptarea declanşează secreţia altor hormoni cum ar fi: prolactina, hormonul responsabil de producţia de lapte şi care favorizează ataşamentul mamei de bebeluş, si oxitocina - care favorizeaza dragostea. Dragostea care este acum îndreptată aproape în exclusivitate către copil, iubitul fiind neglijat de cele mai multe femei devenite mămici.
Însă, există şi cazuri fericite când femeile trăiesc schimbarea hormonală total opus: lubrifierea vaginală se accentuează şi se impune o stare generală de fericire comparabilă cu starea de orgasm.
Aceşti hormoni, la intensitate maximă după naştere, trec printr-un proces descendent începând cu momentul în care alăptarea este încheiată, ulterior nemaiavând puterea să influenţeze viaţa sexuală a cuplului.
